Pentru majoritatea adulților, consumul obișnuit de cafea cu cofeină nu apare în dovezile analizate ca un motiv de creștere a riscului cardiovascular. Declarația științifică publicată de American Heart Association în iulie 2026 pune însă această constatare lângă două precizări: oamenii răspund diferit la cofeină, iar datele despre cafea nu se transferă automat la energizante și produse concentrate. Prezentarea AHA a declarației.

Documentul este o sinteză a cercetărilor, nu un nou experiment care a stabilit doza ideală pentru toată lumea. AHA precizează că declarațiile științifice descriu ce se cunoaște și unde există lacune; ele nu au același rol cu un ghid de tratament.

O asociere favorabilă nu este o prescripție de cafea

În rezumatul original al declarației, autorii arată că majoritatea studiilor la oameni sunt observaționale și urmăresc băuturi sau alimente care conțin cofeină. Cafeaua este sursa cel mai mult cercetată. Consumul ei a fost asociat în unele analize cu un risc mai mic de boală coronariană, insuficiență cardiacă sau AVC; în altele, relația a fost neutră. Declarația în Circulation.

Asta nu demonstrează că începerea consumului de cafea va preveni un infarct. Oamenii care beau cafea pot diferi și prin alte obiceiuri sau probleme de sănătate. În plus, băutura conține mai multe substanțe, astfel că efectul cofeinei nu poate fi separat întotdeauna de restul compoziției. Interpretarea nu justifică tratarea cafelei ca medicament preventiv.

Palpitațiile și „aritmia” nu sunt un singur rezultat

Studiul CRAVE, publicat în 2023, oferă un exemplu util de experiment. O sută de adulți au primit, în ordine aleatorie pe parcursul a 14 zile, instrucțiunea să consume cafea cu cofeină sau să evite cofeina. Dispozitivele purtate de participanți au înregistrat activitatea inimii. Obiectivul principal era numărul contracțiilor atriale premature, bătăi care apar mai devreme decât cele obișnuite în camerele superioare ale inimii. Rezumatul original CRAVE.

Media a fost de 58 pe zi în zilele cu cafea și de 53 în zilele fără cofeină, o diferență care nu a fost statistic semnificativă. În schimb, contracțiile ventriculare premature, din camerele inferioare, au fost mai frecvente: 154 versus 102 pe zi, cu un raport al frecvențelor de 1,51, interval de încredere 95% între 1,18 și 1,94.

Aceste rezultate nu echivalează cu o creștere demonstrată a infarctelor și nici nu descriu toate aritmiile. Studiul a fost scurt și a urmărit adulți ambulatori; nu stabilește toleranța fiecărui pacient cu boală cardiacă. Pentru acest articol am consultat rezumatul original, nu toate analizele din textul și anexele studiului.

Ce înseamnă reperul de 400 mg

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, EFSA, consideră că până la 400 mg de cofeină pe zi, distribuite pe parcursul zilei, nu ridică probleme de siguranță pentru adulții sănătoși din populația generală, cu excepția sarcinii. Pentru gravide, reperul este de până la 200 mg pe zi din toate sursele. Evaluarea nu acoperă în același mod persoanele cu boli sau combinațiile cu medicamente. Evaluarea EFSA.

Cantitatea se exprimă în miligrame, nu într-un număr universal de cești. EFSA oferă ca exemple aproximative 80 mg într-un espresso de 60 ml și 90 mg într-o cafea filtrată de 200 ml. Conținutul real diferă după boabe, preparare și porție; ceaiul, cola, ciocolata și suplimentele pot adăuga cofeină la total.

Aceste repere nu sunt o țintă de atins. Un adult poate avea somnul perturbat chiar după o doză de 100 mg luată aproape de culcare. În prezența hipertensiunii, palpitațiilor sau a unui tratament medicamentos, cantitatea tolerată cere o discuție individuală cu medicul.

De ce contează și felul cafelei

Fișa AHA subliniază că efectele imediate pot include o creștere temporară a tensiunii sau palpitații. Tot ea explică rolul cafestolului, o substanță din cafeaua nefiltrată care poate crește colesterolul LDL. Filtrarea prin hârtie schimbă această expunere; cafeaua decofeinizată nu este automat lipsită de cafestol. Fișa AHA despre cofeină și boli cardiovasculare.

Prin urmare, „cafea” poate însemna expuneri diferite: o porție mică, o băutură mare cu sirop și zahăr sau mai multe cafele nefiltrate. Un rezultat mediu dintr-o cohortă nu identifică singur varianta potrivită pentru un anumit om.

Energizantele au nevoie de propria evaluare

Explicația AHA pentru public atrage atenția asupra dozelor mari și produselor precum shoturile energizante. Acestea pot avea cofeină concentrată și alte ingrediente; în datele disponibile există semnale de creștere a tensiunii și tulburări de ritm. Numărul studiilor este mai mic decât pentru cafea. Explicația AHA pentru public.

Eticheta, mărimea porției și totalul dintr-o zi sunt mai informative decât termenul „energizant”. Dacă palpitațiile apar repetat după o anumită băutură, această observație merită discutată la consultație. O asociere favorabilă la nivel de populație nu anulează un simptom individual și nu stabilește cauza lui.

Surse