Pentru unele persoane, externarea după excluderea unei urgențe cardiace nu încheie problema: anxietatea rămâne. Studiul PACER a testat cum poate fi tratată aceasta la adulți cu durere toracică deja evaluată și clasificată ca având risc cardiac mic. Terapia cognitiv-comportamentală online, cu sprijin din partea unor persoane instruite, a oferit un beneficiu modest față de recomandarea de a continua îngrijirea la medicul de familie. Rezumatul studiului, publicat la 28 septembrie 2026.

Participanții au fost incluși după evaluarea medicală la urgență. Rezultatele privesc tratarea anxietății care persistă în acest context.

Ce au comparat cercetătorii

PACER a inclus 375 de adulți externați de la serviciile de urgență din șase sisteme universitare americane, care aveau și anxietate cel puțin moderată. Repartizarea aleatorie a creat trei grupuri: trimitere către îngrijirea primară, terapie online cu sprijin și terapie cu un psihoterapeut la distanță. Toți au primit informații despre anxietate. Obiectivul principal a fost schimbarea scorului de anxietate GAD-7 pe parcursul a 12 luni. Designul și rezultatele.

Terapia cognitiv-comportamentală lucrează asupra felului în care persoana interpretează situațiile și reacționează la ele. Programul online din PACER cuprindea șase lecții, desfășurate pe parcursul a 8–12 săptămâni, despre gestionarea îngrijorării și confruntarea cu temerile. Sprijinul era oferit de specialiști certificați în recuperare. Pentru simptomele de panică se adăugau două lecții de expunere, adică lucrul controlat cu situațiile sau senzațiile temute. Descrierea intervențiilor, Indiana University.

Cealaltă variantă presupunea opt ședințe de câte o oră cu un terapeut, prin computer sau telefon, în 12 săptămâni. Comparatorul avea și el o intervenție: medicul de îngrijire primară primea rezultatul evaluării anxietății, iar pacientul primea o broșură despre opțiunile de tratament.

Cât de mare a fost diferența

Scorul GAD-7 s-a ameliorat în toate grupurile. Avantajul mediu ajustat al programului online față de trimiterea la îngrijirea primară a fost de 1,22 puncte, cu un interval de încredere de 95% de 0,01–2,43. Depresia, simptomele somatice și dificultățile în activitățile zilnice nu au arătat diferențe clare între grupuri. Rezultatul principal și rezultatele secundare.

Diferența de 1,22 puncte descrie intensitatea anxietății pe chestionarul GAD-7. Intervalul se întinde de la un avantaj aproape nul la unul mai mare, indicând incertitudinea asupra mărimii beneficiului.

Relatarea se bazează pe rezumatul autorilor, nu pe o lectură a textului integral. Prin urmare, nu permite o evaluare completă a abandonului programelor, a evenimentelor adverse sau a modului în care diferite tipuri de pacienți au răspuns. Beneficiul raportat susține o discuție despre tratarea anxietății persistente, fără să stabilească superioritatea oricărei forme de terapie online.

Evaluarea riscului cardiac și simptomele noi

Ghidul AHA/ACC despre durerea toracică recomandă ca alegerea investigațiilor să urmeze o evaluare structurată a riscului. Pentru pacienții clasificați medical ca având risc mic, teste cardiace urgente suplimentare pot să nu fie necesare. Clasificarea rezultă din consultație și investigațiile relevante. Sinteza oficială a ghidului.

În același timp, durerea toracică bruscă și persistentă, durerea care se extinde spre braț, maxilar sau spate, ori durerea însoțită de lipsă de aer, transpirații, greață sau amețeală necesită ajutor medical imediat. Semnele de alarmă descrise de NHS. În România, numărul de urgență este 112.

Pentru persoana deja evaluată, pasul util poate fi discutarea anxietății la consultația de urmărire și alegerea unei intervenții potrivite. În PACER, sprijinul uman a însoțit un program structurat, cu lecții și urmărire.

Surse