Pentru cineva care trăiește cu boală cronică de rinichi, consultația poate începe cu o întrebare despre creatinină și poate continua cu tensiunea, colesterolul sau insuficiența cardiacă. Aceste discuții sunt legate. Protejarea funcției renale și reducerea riscului cardiovascular trebuie urmărite în același plan de îngrijire.
Primul ghid comun al Societății Europene de Cardiologie și al Asociației Renale Europene, publicat în august 2026, abordează tocmai această legătură. Documentul privește evaluarea și managementul bolilor cardiovasculare în boala cronică de rinichi și propune o colaborare mai strânsă între specialități. Prezentarea oficială ESC
După diagnostic, întrebarea este ce riscuri trebuie reduse
Boala cronică de rinichi se asociază cu un risc cardiovascular crescut. Evaluarea trebuie să țină cont atât de capacitatea de filtrare a rinichilor, estimată prin eGFR, cât și de albuminurie: eliminarea în urină a unei proteine numite albumină. Două persoane cu o filtrare asemănătoare pot avea riscuri diferite dacă albuminuria diferă.
Aceste rezultate ajută la alegerea tratamentului și la stabilirea urmăririi. Ghidul cere confirmarea caracterului cronic prin măsurători efectuate la un interval de cel puțin trei luni; o scădere neașteptată a funcției renale poate necesita reevaluare mai devreme pentru a identifica o problemă acută. Recomandările oficiale ESC 2026
Pentru pacientul deja diagnosticat, miza depășește următorul rezultat al creatininei. Planul trebuie să includă controlul factorilor de risc și evaluarea bolilor cardiace care pot coexista, între care insuficiența cardiacă, boala arterelor și tulburările de ritm. Ghidul recomandă integrarea informațiilor despre rinichi în estimarea riscului cardiovascular. Prezentarea ESC a ghidului
Cum poate același tratament să protejeze ambele organe
Unele medicamente folosite pentru tensiune sau diabet au și beneficii renale ori cardiovasculare. Indicația depinde însă de diagnosticele asociate, albuminurie, funcția renală și toleranță.
Medicamentele care acționează asupra sistemului renină–angiotensină includ inhibitorii enzimei de conversie și blocanții receptorilor angiotensinei. Sunt două clase alternative, folosite în anumite situații pentru tensiune și protecție renală. KDIGO recomandă utilizarea lor în mai multe categorii de boală renală cu albuminurie. Asocierea celor două clase nu este recomandată, din cauza riscurilor, inclusiv asupra rinichilor și potasiului. KDIGO 2024, secțiunea 3.6
Inhibitorii SGLT2, denumiți după cotransportorul sodiu–glucoză de tip 2 asupra căruia acționează, sunt o clasă de medicamente dezvoltată pentru diabet. Beneficiile lor pot depăși scăderea glicemiei. Recomandările ESC îi includ pentru persoane cu boală renală și diabet de tip 2, în anumite limite ale funcției renale, dar și pentru unele persoane fără diabet. În al doilea caz, contează în mod deosebit filtrarea și albuminuria. Un medicament cunoscut drept „tratament pentru diabet” poate avea, așadar, o indicație și în absența diabetului. ESC 2026, tabelul de recomandări pentru protecția renală și cardiovasculară
Controlul colesterolului rămâne o parte a protecției cardiovasculare. ESC recomandă tratament bazat pe statine la pacienții cu filtrare redusă sub 60 ml/min/1,73 m² care nu primesc tratament de substituție a funcției renale, cum este dializa. Statinele sunt medicamente care reduc colesterolul. Pentru persoanele aflate la dializă există recomandări distincte; regula nu trebuie extinsă automat la ele. ESC 2026, recomandările privind lipidele
Lista de medicamente se evaluează ca un întreg, în funcție de diagnosticele asociate, analize, toleranță și interacțiuni.
Monitorizarea face parte din tratament
După începerea unui inhibitor al enzimei de conversie sau a unui blocant al receptorilor angiotensinei, ori după creșterea dozei, KDIGO indică verificarea tensiunii, creatininei și potasiului în două până la patru săptămâni. Momentul concret depinde de funcția renală și de potasiul de la început. KDIGO 2024, punctul de practică 3.6.2
O modificare a analizelor nu are aceeași semnificație pentru toate medicamentele. De exemplu, la inițierea unui inhibitor SGLT2 poate apărea o scădere reversibilă a eGFR care, în general, nu constituie singură un motiv de întrerupere. Medicul trebuie să interpreteze evoluția în context, inclusiv simptomele și celelalte rezultate. KDIGO 2024, punctul de practică 3.7.3
Ce înseamnă concret coordonarea consultațiilor
Colaborarea dintre medicul de familie, cardiolog și nefrolog ar trebui să producă un plan pe care pacientul îl poate înțelege și urma. În boala renală avansată sau când coexistă probleme cardiace complexe, comunicarea între specialități devine deosebit de importantă. Ghidul ESC pune explicit accent pe organizarea îngrijirii și pe implicarea pacientului. Prezentarea oficială ESC
La consultație, sunt utile câteva întrebări:
Pentru ce este fiecare medicament și ce beneficiu urmărim?
Cine solicită următoarele analize și cine îmi comunică rezultatele?
Când trebuie revizuit tratamentul dacă apar efecte neplăcute?
Ce instrucțiuni trebuie să urmez dacă am o boală acută, mai ales cu deshidratare?
Recomandările KDIGO pentru persoanele cu boală renală încurajează accesul la rezultate, întrebările pregătite înaintea consultației și explicațiile clare despre medicamente. Planul pentru perioadele de boală acută, inclusiv vărsături sau diaree, trebuie stabilit cu echipa medicală. KDIGO: informații pentru persoanele cu boală cronică de rinichi
Surse
ESC. 2026 ESC Guidelines for the management of CVD and CKD — prezentare oficială, 30 august 2026.
ESC–ERA. 2026 Guidelines for the management of cardiovascular disease in patients with chronic kidney disease. Recomandările consultate și în setul oficial de diapozitive ESC.
