Testul Papanicolau și testul HPV ajută la prevenirea cancerului de col uterin, dar răspund unor întrebări diferite. Papanicolau caută modificări ale celulelor, iar testul HPV caută virusul care poate produce asemenea modificări. De aceea, un rezultat nu îl poate înlocui automat pe celălalt în interpretarea unui buletin. CDC.
Papanicolau examinează celulele
Testul Papanicolau este o examinare citologică: laboratorul verifică aspectul celulelor recoltate de la nivelul colului uterin. La recoltare, medicul poate folosi un specul, instrument care permite vizualizarea vaginului și a colului. Scopul este identificarea unor modificări celulare, inclusiv precanceroase, care nu sunt încă un cancer, dar pot necesita urmărire sau tratament. CDC.
Un rezultat normal înseamnă că nu au fost identificate celule anormale în proba examinată. Un rezultat anormal nu echivalează automat cu un cancer. Există și rezultate nesatisfăcătoare, de exemplu dacă proba nu are suficiente celule pentru interpretare. Acestea nu trebuie confundate cu un rezultat normal. National Cancer Institute.
Testul HPV caută infecția
În screeningul cervical, testul HPV urmărește tipuri cu risc înalt, asociate cancerului de col uterin. Testele bazate pe ADN viral identifică prezența infecției, fără să arate direct cum s-au modificat celulele. Această distincție este explicată de OMS în documentul de întrebări și răspunsuri despre screening. OMS.
Unele teste oferă și informații despre genotip, adică tipul HPV identificat. Ghidul OMS publicat în mai 2026 tratează rolul genotipării în clasificarea riscului și alegerea evaluărilor ulterioare. Nu toate rezultatele de laborator oferă același nivel de detaliu despre tipurile virale. OMS, ghid privind genotiparea HPV.
Cum pot exista rezultate diferite
Un test HPV pozitiv poate coexista cu un Papanicolau normal: infecția a fost detectată, dar citologia nu a identificat modificări celulare în proba respectivă. Nu este o contradicție între teste. Rezultatul pozitiv nu înseamnă că persoana are deja cancer. OMS, CDC.
Este posibil și ca citologia să arate celule cu aspect neclar, fără un test HPV pozitiv. Unele modificări ușoare pot fi asociate cu iritație, alte infecții sau schimbări hormonale. Denumirea exactă a rezultatului contează: „neclar” și „modificări de grad înalt” nu sunt constatări echivalente. National Cancer Institute.
Majoritatea infecțiilor HPV se elimină spontan. Infecția persistentă este cea care poate produce leziuni precanceroase și cancer. Un rezultat pozitiv izolat nu spune, singur, dacă infecția va persista. OMS, fișă actualizată în iulie 2026.
Ce informații trebuie citite împreună
La discutarea rezultatului, sunt importante formularea completă a citologiei, rezultatul HPV, eventualul genotip și analizele anterioare. Contează și istoricul tratamentelor pentru leziuni cervicale. Evaluarea ulterioară este adaptată acestor informații; nu există o conduită unică dedusă din cuvântul „pozitiv”. National Cancer Institute.
Întreabă dacă analiza cerută reprezintă screeningul inițial sau o clarificare după alt rezultat, când primești buletinul și cine stabilește următorul pas. Frecvența și eligibilitatea screeningului se stabilesc potrivit programului aplicabil și istoricului personal.
Simptomele nu așteaptă următorul screening
Screeningul poate identifica probleme înainte să apară simptome. Sângerarea neobișnuită între menstruații, după contact sexual sau după menopauză, precum și secrețiile vaginale neobișnuite ori durerea pelvină persistentă trebuie discutate cu medicul. Un rezultat anterior normal nu înlocuiește evaluarea unui simptom nou. OMS.
