Un rezultat pozitiv la testul HPV dintr-o probă recoltată de la nivelul colului uterin nu înseamnă că ai cancer. În screening, rezultatul arată prezența unuia sau mai multor tipuri de papilomavirus uman cu risc oncogenic. Întrebarea următoare este dacă există modificări ale celulelor și dacă infecția persistă. Pentru aceasta, medicul folosește și citologia, istoricul analizelor și situația clinică.

Infecția nu este același lucru cu leziunea

HPV este foarte frecvent și multe infecții sunt eliminate natural de sistemul imunitar. Organizația Mondială a Sănătății explică faptul că persistența anumitor tipuri oncogene poate produce modificări precanceroase și, în timp, cancer de col uterin. „Risc oncogenic” descrie potențialul tipului viral, nu o predicție că fiecare persoană infectată va face cancer.

Testul HPV caută virusul. Testul Papanicolau, numit și citologie, examinează aspectul celulelor recoltate. Cele două răspund la întrebări diferite, așa că HPV pozitiv și citologie normală pot apărea împreună: virusul este detectat, dar în probă nu sunt identificate modificări celulare. Această diferență este explicată de Institutul Național al Cancerului din SUA (NCI).

O citologie anormală nu înseamnă automat cancer. Unele modificări sunt ușoare, altele necesită investigație promptă. Termenii de pe buletin, precum ASC-US, celule atipice cu semnificație incertă, sau HSIL, modificări de grad înalt, trebuie interpretați împreună cu rezultatul HPV. Abrevierile singure nu stabilesc diagnosticul.

Ce prevede metodologia românească de screening

Metodologia aprobată prin Ordinul nr. 3.735 din 28 iunie 2024 folosește testarea primară HPV cu triaj citologic. „Triaj” înseamnă alegerea următorului pas în funcție de rezultat. Pentru femeile de 25–65 de ani fără simptome și cu risc obișnuit, documentul descrie următoarele situații:

  • Rezultatul de screening: HPV pozitiv, citologie normală; Pasul prevăzut în metodologie: Repetarea testului HPV la 12 luni

  • Rezultatul de screening: HPV pozitiv, citologie anormală; Pasul prevăzut în metodologie: Trimitere la colposcopie

  • Rezultatul de screening: HPV încă pozitiv la repetarea după 12 luni; Pasul prevăzut în metodologie: Colposcopie, indiferent de rezultatul citologiei

Acest tabel descrie cadrul de screening, nu o indicație personală pentru orice analiză HPV. Simptomele, imunosupresia, antecedentele de leziuni sau tratamente și alte situații pot schimba conduita. Metodologia românească prevede, de exemplu, trimiterea la colposcopie după primul HPV pozitiv pentru anumite grupe cu risc înalt, inclusiv HIV sau transplant.

În plus, unele teste identifică separat genotipuri precum HPV 16 sau 18. Medicul trebuie să primească buletinul complet. Dacă recomandarea primită diferă de un tabel general, cere explicația clinică.

Ce arată colposcopia și biopsia

Colposcopia permite examinarea mărită a colului uterin cu un instrument optic. Medicul poate aplica o soluție care evidențiază zonele anormale și poate preleva o biopsie. Analiza fragmentului la microscop stabilește dacă există o leziune și cât de avansate sunt modificările.

NCI diferențiază inclusiv leziunile precanceroase de cancer. O leziune de grad înalt poate avea nevoie de tratament pentru a preveni evoluția; existența virusului, în sine, nu justifică automat îndepărtarea unei porțiuni de col. Investigația și tratamentul sunt decizii distincte.

Ce nu poate spune rezultatul despre infecție

Un rezultat nou pozitiv nu poate data sigur momentul infectării. Ghidul CDC pentru HPV arată că testele pot deveni pozitive la mulți ani de la expunerea inițială, inclusiv prin reactivare. Infecția poate fi întâlnită la ambii parteneri, iar originea ei nu poate fi stabilită de test.

Prin urmare, rezultatul nu dovedește o infecție recentă sau infidelitate.

Cum pregătești următoarea consultație

Păstrează buletinul complet, inclusiv genotipul dacă este raportat, citologia și data recoltării. Adu rezultatele anterioare și eventualele documente despre colposcopii, biopsii ori tratamente. Cere un plan explicit: ce investigație urmează, când și cine urmărește rezultatul.

Dacă apar sângerări după contact sexual, între menstruații, secreții neobișnuite sau durere pelvină, nu aștepta pur și simplu controlul de screening stabilit peste un an. Metodologia românească separă aceste simptome de screeningul persoanelor fără manifestări și recomandă evaluare ginecologică suplimentară.

Surse